O lenei tusiga ua tusia e aumai ia te oe, faʻapea foʻi ma le faʻamalamalamaina atili, i luga o iunivesite e leai se totogi i Suetena, aemaise lava mo tamaiti aoga faavaomalo.
Suetena o se atunuu o loʻo i luga o le Scandinavian Peninsula i Europa i matu.
Peitaʻi, o le igoa Suetena na maua mai i le Svear, po o Suiones, ae o Stockholm o lona laumua tumau talu mai le 1523.
O Suetena o loʻo nofo i le vaega tele o le Scandinavian Peninsula, lea e faʻasoa ma Nouei. E pei lava o Europa i matu-sisifo uma, e masani ona lelei le tau o Suetena e faatatau i lona latitu i matu ona o afā feololo i saute-sisifo ma le mafanafana Atelani Matu.
O lenei atunuu o loʻo i ai le afe tausaga faʻaauau faʻamaumauga, o se malo faʻapitoa, e ui lava o lona lautele o le teritori na suia soo, seia oʻo i le tausaga 1809.
Ae ui i lea, o le taimi nei o se pulega faʻavae faʻatasi ma se faiga faʻa-Palemene faʻa-palemene na amata mai le 1917.
E le gata i lea, o le sosaiete Suetena e matua tutusa lava faʻalapotopotoga ma faʻalelotu, e ui lava o femalagaiga talu ai nei na fatuina ai ni faʻalapotopotoga eseese.
I tala fa'asolopito, ua tula'i mai Suetena mai tua ma le le tagolima i totonu o se sosaiete i tua atu o pisinisi ma o lo'o i ai se tulaga maualuga o le uelefea ma se tulaga talafeagai o le ola ma le fa'amoemoe o le olaga lea e tu i luga o le maualuga i le lalolagi.
E le gata i lea, o aʻoaʻoga i Suetena e taugofie tele, mai lona maualalo iunivesite i iunivesite i lalo i ona iunivesite e leai se totogi o le a matou lisiina vave mo oe.
Lisi o Mataupu
Mafuaaga e Fa e tatau ai ona e suʻesuʻe i Suetena
O loʻo i lalo ni mafuaʻaga manino se fa e mafua ai ona lelei le suʻesuʻe i Suetena. Ua na'o ni nai mafuaaga pe a fa'atusatusa i le tele o avanoa e mafai ona maua e se tasi pe fa'aalia pe a a'oga i Suetena.
O mafuaʻaga e suʻesuʻe ai i Suetena o:
- Ta'uta'ua Fa'ava-o-malo ma Ta'uta'ua Fa'aa'oa'oga.
- Manuia le Ola A’oga.
- Siosiomaga gagana e tele.
- Matagofie Nofo Faanatura.
Lisi o iunivesite e leai se totogi i Suetena
Suetena o se sui o le Iuni a Europa ma o loʻo iai tulafono a le atunuʻu e faʻatatau i tagatanuu o isi EU poʻo EEA atunuu, e le aofia ai Suiselani. Se‘i vaganā ai le fesuiaiga o tamaiti aoga.
Ae ui i lea, o le tele o inisitituti i Suetena o faʻalapotopotoga a le malo ma pili tau pili e faʻaaoga naʻo tamaiti aʻoga i fafo atu o le EU / EEA.
E ui lava, o lenei pili pili e manaʻomia mai matai ma PhD tamaiti aʻoga, o le averesi o le 80-140 SEK i le tausaga faʻaleaʻoaʻoga.
E le gata i lea, ua lauiloa o iunivesite tumaoti e tolu i Suetena e totogi le averesi o le 12,000 i le 15,000 euros i le tausaga, ae mo nisi vasega, e mafai ona sili atu.
O iunivesite o loʻo mulimuli mai e tele lava ina pa'ū i totonu o iunivesite lautele poʻo le setete, e taugofie, taugofie ma e oʻo lava i le leai o se totogi mo tamaiti aʻoga faʻavaomalo ma faavaomalo.
Lalo o se lisi o iunivesite e leai se totogi i Suetena mo tamaiti aoga faavaomalo:
- Faʻafesoʻotaʻi le Iunivesite
- Iunivesite o Linnaeus
- Malmö Iunivesite
- Iunivesite o Jönköping
- Faʻalapotopotoga Faʻapitoa o Faʻasaienisi Faʻasaienisi
- Iunivesite a Mälardalen
- Örebro University
- Luleå Iunivesite o Tekonolosi
- Iunivesite o Karlstad
- Iunivesite o Suetena
- Stockholm School of Economics
- Iunivesite o Södertörn
- Iunivesite o Borås
- Halmstad University
- Iunivesite o Skövde.
Ae ui i lea, e tele isi atunuʻu e ofoina atu leai se totogi i tamaiti aoga, aemaise tamaiti aoga faavaomalo.
E ui lava, e iai foʻi kolisi i luga o le initaneti, aoga faafomaʻi ma e oo lava Siamani iunivesite e leai ni pili po'o le maualalo o le a'oga.
O nei mea e maua ai e tamaiti a'oga le tele o filifiliga eseese e filifili mai ai.
15 iunivesite e leai se aoga i Suetena
1. Faʻafesoʻotaʻi le Iunivesite
O lenei iunivesite ua lauiloa o le LiU o se iunivesite lautele i totonu Tuʻu faʻatasi, Sweden. Ae ui i lea, o lenei Linköping University na tuʻuina atu le tulaga atoa o le iunivesite i le 1975 ma o loʻo avea nei ma se tasi o aʻoga tele a Suetena.
O le Iunivesite ua lauiloa mo Aʻoaʻoga, suʻesuʻega ma aʻoaʻoga PhD lea o le misiona a ona tomai faʻapitoa: Arts and Sciences, Educational Sciences, Medicine and Health Sciences, ma le Institute of Technology.
Ae ui i lea, Ina ia faʻalauteleina lenei galuega, e 12 matagaluega tetele o loʻo tuʻufaʻatasia le poto mai le tele o aʻoaʻoga e masani ona iai i le sili atu ma le tasi le aʻoga.
O lo'o fa'amamafaina e le Iunivesite o Linköping le mauaina o le poto ma le su'esu'ega. E iai le tele o fa'avasegaga e eseese mai le atunu'u i le lalolagi.
Ae ui i lea, o le Iunivesite o Linköping e iai se faʻatusatusaga o tamaiti aʻoga 32,000 ma 4,000 tagata faigaluega.
2. Iunivesite o Linnaeus
O le LNU o se setete, iunivesite lautele i Suetena. O lo'o i totonu Småland, ma ona lotoa e lua i totonu Faʻafeiloaʻiga ma Kalmar faasologa.
O le Iunivesite o Linnaeus na faavaeina i le 2010 e ala i le tuufaatasia ma le Iunivesite o Växjö muamua ma le Iunivesite o Kalmar, o lea na faaigoa ai i le mamalu o le tagata Suetena.
E silia ma le 15,000 tamaiti aoga ma le 2,000 tagata faigaluega. E 6 ona tomai ma le tele o matagaluega, e amata mai le saienisi i pisinisi.
Ae ui i lea, o lenei iunivesite o loʻo i ai ni alumni iloga ma e lauiloa mo le lelei.
3. Malmö Iunivesite
O le Iunivesite o Malmo o se Suetena iunivesite totonu i totonu Malmö, Sweden. E sili atu nai lo le 24,000 tamaiti aʻoga ma se faʻatusatusaga o le 1,600 tagata faigaluega. E le gata i aʻoaʻoga ma pulega.
O lenei Iunivesite o le inisitituti lona iva tele i Suetena. Ae ui i lea, O loʻo i ai maliega fefaʻatauaʻiga ma sili atu nai lo 240 paaga iunivesite i le lalolagi atoa.
E le gata i lea, o le tasi vaetolu o ana tamaiti aʻoga o loʻo i ai se talaaga faʻavaomalo.
Ae ui i lea, o aʻoaʻoga i le Iunivesite o Malmö e taulaʻi, tele; femalagaiga, sootaga faava o malo, faasaienisi faaupufai, gafataulimaina, suesuega i taulaga, ma ala o faasalalauga fou ma tekinolosi.
E masani ona aofia ai elemene o galuega faataitai ma galuega faatino i le galulue vavalalata ma paaga i fafo ma na faavaeina i le 1998.
O lenei Inisetiute e 5 faculty ma le tele o matagaluega.
4. Iunivesite o Jönköping
O le Iunivesite o Jönköping (JU), sa taʻua muamua o le Högskolan i Jönköping, o se iunivesite / kolisi a Suetena e le o se malo lea o loʻo tu i le taulaga o Jonkoping in Småland,, Sweden.
Na faavaeina i le 1977 ma o se sui o le Asosi Iunivesite Europa (EUA) ma le Association of Swedish Higher Education, SUHF.
Ae ui i lea, o le JU o se tasi o faʻalapotopotoga tumaoti a Suetena e tolu o aʻoaʻoga maualuluga ma le aia tatau e tuʻuina atu ai tikeri o le doctorate i vaega faʻapitoa e pei o agafesootai.
E le gata i lea, JU faʻatautaia suʻesuʻega ma ofoina atu polokalame sauniuni e pei o; a'oa'oga maualalo, a'oa'oga fa'au'u, a'oa'oga fa'a-doctorat ma a'oa'oga fa'akonekarate.
O lenei iunivesite e 5 faculty ma le tele o matagaluega. E iai se numera lelei o tamaiti aʻoga 12,000 ma le tele o le aufaigaluega, e aofia ai le aufaigaluega aʻoaʻoga ma pulega.
5. Faʻalapotopotoga Faʻapitoa o Faʻasaienisi Faʻasaienisi
O le Suetena Suetena o Fa'asaienisi Fa'ato'aga, e ta'ua fo'i o le Swedish Agricultural University, o se iunivesite i Suetena.
Faatasi ai ma lona ofisa autu o loʻo i totonu Uluna, ae ui i lea, o le iunivesite e tele tolauapiga i vaega eseese o Suetena, o isi nofoaga autu o Alnarp in Lomma Municipality, Skara, ma Umeå.
E le pei o isi iunivesite a le setete i Suetena, o loʻo faʻatupeina e ala i le paketi a le Matagaluega mo Mataupu Tau Rural.
Ae ui i lea, o le Iunivesite sa faʻavaeina le Euroleague mo Saienisi Soifua (ELLS) lea na faavaeina i le 2001. Ae ui i lea, na faavaeina lenei iunivesite i le 1977.
O lenei Inisetiute o loʻo i ai se numera lelei o tamaiti aʻoga 4,435, 1,602 tagata aʻoga ma 1,459 tagata faigaluega faʻapitoa. E 4 ona a'oa'oga, o nisi o alumni iloga ma fa'avasegaga, mai le atunu'u i le lalolagi.
6. Iunivesite a Mälardalen
O le Iunivesite o Mälardalen, faapuupuuina o le MDU, o se iunivesite Suetena o loʻo i totonu Vasteras ma Eskilstuna, Sweden.
E tusa ma le 16,000 tamaiti aoga ma le 1000 tagata faigaluega, o le 91 oi latou o polofesa, 504 faiaoga, ma le 215 tamaiti aoga faafomai.
Ae ui i lea, o le Iunivesite o Mälardalen o le kolisi muamua a le atunuʻu faʻamaonia e tusa ai ma tulaga faʻavaomalo.
O lea la, ia Tesema 2020, o le Malo Löfven na fautuaina e tatau ona maua e le iunivesite le tulaga iunivesite mai le 1 Ianuari 2022. Ae ui i lea, na faavaeina i le 1977.
E ui lava, o lenei Iunivesite e ono suʻesuʻega faʻapitoa e eseese mai; aoaoga, faasaienisi ma pulega. Ma isi.
O lenei Iunivesite e 4 faculties, vaevaeina i le tele o matagaluega.
7. Örebro University
O le Örebro University/College o se iunivesite a le setete o loʻo i Orebro, Suetena. Na tuuina atu i ai le avanoa o se iunivesite e le Malo o Suetena i le 1999 ma avea ma 12th iunivesite i Suetena.
Ae ui i lea, i le 30th Mati 2010 na tu'uina atu ai i le iunivesite le aia tatau e tu'uina atu ai fa'ailoga fa'afoma'i fa'atasi ma le Falemai i le Iunivesite o Örebro, ma avea ai ma aʻoga faafomaʻi lona 7 i Suetena.
Ae ui i lea, o le Örebro University e faʻafeiloaʻi le Nofoaga Autu o le Tulaga Lelei faavaeina e le Fono Suesuega Suetena.
O le Iunivesite o Örebro o loʻo faʻatulagaina i le 401-500 band i le Times Higher Education fa'avasegaga o le lalolagi. Ole nofoaga ole iunivesite ole 403.
O le Iunivesite o Örebro o loʻo faʻatulagaina 75th i le Times Higher Education's lisi o iunivesite talavou sili ona lelei i le lalolagi.
O lenei iunivesite e 3 faculty, tufatufaina atu i matagaluega e 7. E 17,000 tamaiti aʻoga ma 1,100 tagata faigaluega faʻapitoa. Ae ui i lea, na faavaeina i le 1977 ma avea ma iunivesite atoa i le 1999.
Ae ui i lea, o loʻo i ai tulaga iloga a le au matutua ma le tele o tulaga.
8. Luleå Iunivesite o Tekonolosi
O le Luleå University of Technology o se iunivesite suʻesuʻe lautele i totonu norrbotten, Sweden.
Ae ui i lea, o le iunivesite e fa tolauapiga o loʻo maua i le Arctic itulagi i totonu o aai o Lulea, kirun, Skelleftea, ma Pitea.
Ae ui i lea, o lenei inisitituti e sili atu nai lo le 17,000 tamaiti aʻoga ma e tusa ma le 1,500 tagata faigaluega uma aʻoga ma pulega.
Luleå Iunivesite o Tekonolosi o loʻo faʻatulagaina i taimi uma i totonu o iunivesite pito i luga o le lalolagi, aemaise lava i Mining Science, Materials Science, Engineering, Computer Science, Robotics, ma Space Science.
O le iunivesite na faavaeina muamua i le 1971 i lalo o le igoa Luleå University College ma I le 1997, na tuʻuina atu i le iunivesite le tulaga atoa o le iunivesite e le malo Suetena ma toe faaigoa o le Luleå University of Technology.
9. Iunivesite o Karlstad
O lenei Iunivesite o se iunivesite a le setete i Karlstad, Sweden. Ae ui i lea, na faʻavaeina muamua o le lotoa o Karlstad o le Iunivesite o Gothenburg i 1967.
Ae ui i lea, na avea lenei lotoa ma nofoaga tutoatasi kolisi iunivesite i le 1977 lea na tuʻuina atu le tulaga atoa o le iunivesite i le 1999 e le Malo o Suetena.
O lenei iunivesite e tusa ma le 40 polokalame aʻoaʻoga, 30 polokalame faʻaopoopoga ma 900 kosi i totonu o humanities, agafesootai, saienisi, tekinolosi, aʻoaʻoga, tausiga faʻalesoifua maloloina ma faatufugaga.
E le gata i lea, e tusa ma le 16,000 tamaiti aoga ma le 1,200 tagata faigaluega. E iai le lomitusi a le iunivesite e igoa ia Karlstad University Press.
Ae ui i lea, e 3 faculty ma le tele o matagaluega. E iai fo'i le tele o alumni iloga ma le tele o fa'avasegaga.
10. Iunivesite o Suetena
O le Iunivesite o Mid Sweden o se iunivesite a Suetena o loʻo maua i le itulagi o loʻo faʻataʻamilo i le nofoaga tutotonu o Suetena.
E lua lotoa i totonu o taulaga o Ostersund ma . Ae ui i lea, na tapunia e le iunivesite se lotoa lona tolu i totonu Härnösand i le taumafanafana o le 2016.
O lenei Iunivesite na faavaeina i le 1993, e 3 ona tomai ma 8 matagaluega. Ae ui i lea, o loʻo i ai se faʻatusatusaga o le 12,500 tamaiti aʻoga 1000 tagata faigaluega.
Ae ui i lea, o le iunivesite o loʻo i ai faʻailoga faʻapitoa, faʻailoga a le au matutua ma le tele o tulaga.
Ma le mea mulimuli, o lenei faʻalapotopotoga ua lauiloa mo le tele o faʻasalalauga i luga ole laiga aʻoga mamao.
O se filifiliga lelei i le lisi o iunivesite e leai se totogi i Suetena mo tamaiti aoga faavaomalo.
11. Stockholm School of Economics
O le Stockholm School of Economics o se pisinisi pisinisi tumaoti o loʻo i totonu o le taulaga itumalo o Vasastaden i le ogatotonu o Stockholm, Suetena.
O lenei Iunivesite e lauiloa foi o le SSE, e ofoina atu polokalame BSc, MSc ma MBA faʻatasi ma le PhD- ma Polokalame a'oa'oga fa'apitoa.
Ae ui i lea, o lenei inisitituti e ofoina atu polokalame eseese e 9, e ese mai Arts, Saienisi, Pisinisi ma isi mea.
Ae ui i lea, o lenei iunivesite o loʻo i ai tulaga iloga a le au matutua ma le tele o tulaga. E iai foi le tele o iunivesite paaga.
O lenei inisitituti e faʻatagaina se numera tele o tamaiti aʻoga mai fafo ma e tasi i luga o la matou lisi o iunivesite aʻoga saoloto mo tamaiti aʻoga faavaomalo.
E ui lava o se iunivesite talavou, e iai se numera lelei o le 1,800 tamaiti aʻoga ma le 300 tagata faigaluega pulega. Na faavaeina i le 1909.
12. Iunivesite o Södertörn
O le Iunivesite o Södertörn o se iunivesite lautele / kolisi o loʻo i totonu Flemingsberg in Huddinge Municipality, ma lona vaega tele, ua ta'ua Södertörn, i le Itumalo o Stockholm, Suetena.
Ae ui i lea, i le 2013, e tusa ma le 13,000 tamaiti aʻoga. O lona lotoa i Flemingsberg e talimalo ai le lotoa autu a SH.
O lenei lotoa ei ai le tele o matagaluega a le Karolinska Institute, le Aoga o Tekonolosi ma le soifua maloloina o le Royal Institute of Technology (KTH).
O lenei iunivesite e tulaga ese, e na o le pau lea o le aoga maualuga i Suetena o loʻo aʻoaʻoina ma suʻesuʻeina aʻoga filosofia pei o Siamani manatu faʻapitoa, i ai le faʻasolosolo, faʻaleagaina faa; pei foi ona . Ma isi.
E le gata i lea, o lenei inisitituti e 12,600 tamaiti aʻoga ma le tele o tagata faigaluega. O lenei aoga na faavaeina i le 1996.
E 4 ona matagaluega, ta'uta'ua alumni ma le tele o fa'avasegaga.
13. Iunivesite o Borås
O le Iunivesite o Borås (UB), sa taʻua muamua o Högskolan i Borås, o se iunivesite Suetena i le aai o Borås.
Na faavaeina i le 1977 ma e tusa ma le 17,000 tamaiti aʻoga ma le 760 tagata faigaluega.
Ae ui i lea, o le Swedish School of Library and Information Science, e ui lava i le Swedish School of Textiles lea o se vaega foi o le iunivesite.
E le gata i lea, e 4 faculty ma le tele o matagaluega. O lenei Inisetiute e ofoina atu vasega nei; Faletusi ma Fa'amatalaga Saienisi, Pisinisi ma Fa'amatalaga, Su'esu'ega Fa'ailoga ma Ie, Saienisi o Amio ma A'oa'oga, Fa'ainisinia ma Saienisi Soifua Maloloina, Galuega a Leoleo. Ma isi.
O le Iunivesite o Borås o se sui foi o le Asosi Iunivesite Europa, EUA, lea e fai ma sui ma lagolagoina a'oga maualuluga i totonu o atunuu e 46.
Ae ui i lea, o loʻo i ai tulaga iloga o alumni ma le tele o tulaga.
14. Halmstad University
O le Iunivesite o Halmstad o se iunivesite lautele i Halmstad, Sweden. Na faavaeina i le 1983.
O le Iunivesite o Halmstad ose fa'alapotopotoga maualuga a'oa'oga e ofoina atu polokalame a le tagata malaga ma le matai i vaega eseese o su'esu'ega.
Ae ui i lea, e le gata i lea, e faʻatautaia le Ph.D. polokalame i vaega e tolu o suʻesuʻega, e pei o; Fa'amatalaga Tekonolosi, Fa'asaienisi Fa'afouga & Soifua Maloloina ma le Olaga.
Ae ui i lea, o loʻo i ai se faʻatusatusaga o tamaiti aʻoga 11,500, 211 aufaigaluega faʻafoe ma 365 tagata aʻoga. E 4 faculty ma le tele o matagaluega.
15. Iunivesite o Skövde
O lenei Iunivesite o Skövde o se iunivesite a le setete i totonu Skovde, Sweden.
Na tu'uina atu le tulaga iunivesete i le 1983 ma o lo'o avea nei ma fa'alapotopotoga fa'alea'oa'oga ma polokalame fa'aa'oa'oga lautele ma fa'apitoa. O nei polokalame e aofia ai; Pisinisi, Soifua Maloloina, Biomedicine ma le mamanu komepiuta taaloga.
Ae ui i lea, o suʻesuʻega, aʻoaʻoga, ma aʻoaʻoga PhD i lenei iunivesite ua vaevaeina i aʻoga e fa, e pei o; Bioscience, Pisinisi, Soifua Maloloina ma A'oa'oga, Saienisi Saienisi, ma Informatics.
Ae ui i lea, o le iunivesite e tusa ma le 9,000 tamaiti aʻoga, 524 pulega faʻapitoa ma 310 tagata aʻoga.
O lenei Inisetiute e 5 a'oa'oga, 8 matagaluega, tele nofoaga su'esu'e, ta'uta'ua alumni ma le tele o fa'avasegaga.
Ae ui i lea, o se iunivesite mataʻutia ma o se filifiliga lelei mo tamaiti aoga faavaomalo.
A'oa'oga E leai se totogi i totonu o Suetena Fa'ai'uga
I le mea mulimuli, e mafai ona e talosaga mo soʻo se iunivesite o loʻo i luga e ala i le kiliki i luga o le soʻotaga o loʻo faʻapipiʻi i le igoa iunivesite, o le a ave saʻo oe i le nofoaga aʻoga mo nisi faʻamatalaga e uiga i le aʻoga ma pe faʻapefea ona faʻaoga.
Ae ui i lea, e mafai foi ona e talosaga mo le iunivesite o lau filifiliga e ala i Aʻoaʻoga a le Iunivesite, o le a taʻitaʻia oe ile auala e te alu ai i soʻo se talosaga i soʻo se iunivesite Suetena mo le faʻauʻu ma le aʻoga.
Ae ui i lea, e mafai foi ona e vaai; 22 Sikolasipi Ta'avale Atoa mo Tagata Matutua, ma e oo lava, o le lisi fou o atunuu sili e suʻesuʻe i fafo.
Ae ui i lea, afai o loʻo e fia iloa pea ma e iai ni au fesili, faʻafesoʻotaʻi matou i le vaega o faʻamatalaga. Manatua, o lou faamalieina o le matou faamuamua.